Visul lui Iacov

-Tu trebuie să fugi! încerca Rebeca stăruitor să îl convingă pe Iacov.

Unul dintre robi îi spusese ei că Esau, mâniat, amenință să-l omoare pe Iacov. – Fugi la fratele meu, Laban, în patria bunicului tău, Avraam. Dacă nu vei fi aici, peste câțiva ani, mânia fratelui tău se va potoli. Atunci voi trimite după tine și te vei putea întoarce.

Rebeca deja se gândise ce să-i spună soțului său Isaac, ca el să-i permită fiului lor, Iacov, să plece.

- Nu e bine ca Iacov să se căsătorească cu o femeie străină, el are nevoie de o soție care Îl cunoaște pe Dumnezeu.

Isaac a fost de acord cu acest lucru: doar și soția lui, cu mulți ani în urmă, venise din patria lui Avraam.

- Lasă-l și pe Iacov să-și găsească acolo o soție!

Isaac l-a chemat la sine pe Iacov.

- Iacov, fiul meu, nu-ți lua soție de pe aceste meleaguri, a spus Isaac. Du-te în Haran, în patria mamei tale. Acolo îți vei găsi o soție. Dumnezeu să te binecuvânteze!

„Ce bine”! s-a gândit Iacov. „Chiar și tatăl mă trimite, eu pot pleca de la Esau astfel încât nici să nu se înțeleagă că fug”.

El și-a luat rămas bun de la părinți și de la ceilalți membri ai casei și a plecat în călătorie.

Iacov nu l-a rugat pe tată să-i dea ceva să ia cu sine. El nu a luat cu sine nici robi, nici oi, nici capre, nici chiar măgar. El a plecat în călătorie singur. Iacov era trist. Un călător nenorocit mergând într-o țară îndepărtată pe care nu o văzuse niciodată. Nu era nici cort, nici casă unde Iacov s-ar fi putut opri în călătorie pentru a dormi. De aceea, când s-a înserat, el și-a pus o piatră sub cap în loc de pernă și s-a culcat pe pământ. În acea țară erau animale sălbatice, dar Dumnezeu îl ocrotea pe Iacov în călătorie. El cunoștea ce greutate era pe suflet lui Iacov, de aceea i-a dat un vis minunat.

În vis, el a văzut o scară rezemată de pământ, al cărei vârf ajungea până la cer. Îngerii urcau și coborau pe ea. Iar deasupra stătea Dumnezeu. El i-a spus lui Iacov:

- Eu sunt Domnul Care a vorbit cu Avraam și Isac. Pământul pe care tu stai culcat ție ți-l voi da și urmașilor tăi. Ei vor fi foarte mulți. Și prin ei, vor fi binecuvântate toate popoarele de pe pământ. Iacov, Eu voi fi cu tine oriunde vei merge și te voi păzi.

Aici Iacov s-a trezit. „Acesta nu a fost doar un vis - s-a gândit el - Dumnezeu Însuși este pe acest pământ! El a vorbit cu mine!”

Iacov a luat piatra care stătea sub capul lui și a făcut din ea un stâlp de aducere aminte. Apoi a început să se roage:

- Doamne, dacă Tu mă vei păzi în această lungă și periculoasă călătorie, nepermițând să mor și mă vei ajuta să mă întorc cu bine acasă, atunci eu mă voi închina și Îți voi sluji Ție toată viața mea, dându-Ți a zecea parte din tot ce îmi vei da.

ÎNTREBĂRI

1) De ce și-a părăsit casa Iacov și a plecat într-o țară îndepărtată?

2) Ce vis a visat el?

3) Ce i-a spus Dumnezeu lui Iacov?