Iacov în străinătate

În sfârșit, Iacov a ajuns în acea localitate unde locuiau rudele lui. El i-a întrebat pe păstori dacă îl cunosc pe Laban.

- Îl cunoaștem, au răspuns păstorii. Vezi acolo o fată care conduce o turmă mare? Este Rahela, fiica mai mică a lui Laban.

Astfel, Iacov s-a convins că și-a atins ținta călătoriei. Mulțumind încet lui Dumnezeu, el i-a ajutat Rahelei să adape turma cu apă din fântână. Ea este foarte frumoasă, observă îndată Iacov. Dar încă nu i-a spus cine este el.

- De ce mă ajuți? l-a întrebat Rahela.

- Mulți ani în urmă, mătușa ta, Rebeca, a plecat de aici pentru a se căsători în Canaan, a răspuns Iacov.

- Stiu, i-a răspuns Rahela, despre aceasta mi-a povestit tatăl meu, Laban. Dar tu cine ești?

- Eu sunt Iacov, fiul Rebecăi.

- Înseamnă că tu ești ruda mea! s-a bucurat Rahela. Bine ai venit la noi!

Laban, auzind despre Iacov, i-a ieșit cu bucurie înainte.

- Intră în casa mea să-mi fii oaspete!

O mare bucurie domnea în casa lui Laban. Au fost pregătite mâncăruri de sărbătoare și Iacov a fost nevoit să povestească mult rudelor despre faptul că tatăl lui era deja bătrân și orb, iar Rebeca încă este bine; despre faptul că el este mai mic dintre cei doi gemeni; despre faptul că el a primit binecuvântarea tatălui și a devenit moștenitorul familiei.

- Spune-mi, a întrebat Laban, Iacov, tatăl tău, te-a binecuvântat în această călătorie?

- El însuși m-a trimis! a răspuns Iacov. Eu trebuie să-mi găsesc aici o soție.

Iacov deja se îndrăgostise de Rahela și visa că ea îi va deveni soție. El a rămas în casa lui Laban și a lucrat la el o lună întreagă. Odată, Laban l-a întrebat ce răsplată își dorește pentru munca sa. Iacov deja se gândise la acest lucru.

- Tu doar cunoști, Laban, că atunci când dorești să te căsătorești, trebuie să plătești un preț de răscumpărare tatălui pentru mireasă. Eu doresc să mă căsătoresc cu Rahela. Vei fi de acord să lucrez la tine șapte ani și aceasta să fie plata mea pentru Rahela?

Laban a dat din cap zâmbind:

- Desigur, mai bine ți-o dau ție, decât s-o dau altuia.

Și iată că Iacov a lucrat șapte ani pentru Laban. În sfârșit, această perioadă s-a sfârșit și a sosit ziua mult așteptată. La nuntă, mireasă era cu fața totalmente acoperită cu voal – așa era obiceiul. Și doar dimineața, după nuntă, mirele i-a scos voalul. Iacov s-a speriat: cea cu care se căsătorise nu era Rahela, ci sora ei, Lea!

El s-a repezit la Laban:

-Ce înseamnă aceasta?! a strigat Iacov. Eu am lucrat șapte ani pentru Rahela, nu pentru Lea! M-ai mințit!

-Știi, la noi nu se permite să se căsătorească sora mai mică înaintea celei mai mari.

Iacov s-a culcat la pământ și a început să plângă. Numai acum el a înțeles cât de îngrozitor este să fii mințit. Laban i-a spus lui Iacov că îi va permite să se căsătorească și cu Rahela, dacă va mai munci șapte ani pentru el.

În acele vremuri, bărbații puteau avea câteva soții și Iacov a acceptat această propunere. Peste o săptămâna au mai făcut o nuntă. De data aceasta, fără minciuni. Acum Iacov s-a căsătorit cu aceea pe care o iubea, cu Rahela.

Încă șapte ani a lucrat Iacov pentru socrul său, iar când acest timp s-a sfârșit, el a continuat să lucreze la Laban. Dar acum el nu lucra ca să plătească pentru soție, ci pentru a deveni singur stăpân pe niște turme numeroase de vaci, oi și capre. În cele din urmă, turmele lui au devenit mai mari decât ale lui Laban. Pe lângă aceasta, el avea doisprezece copii: unsprezece fii și o fiică. El era satisfăcut: Dumnezeu era cu el și îl binecuvânta. La un moment dat, el a observat că Laban și fiii lui începuseră să-i invidieze bogăția.

În acest timp, Dumnezeu i-a spus lui Iacov să se întoarcă pe pământul părinților lui, la familia sa.

ÎNTREBĂRI

1) Cum au făcut cunoștință Iacov și Rahela?

2) Cum l-a amăgit Laban pe Iacov?

3) De ce fiii lui Laban și-au schimbat atitudinea față de Iacov?