Daniel la curtea regelui Darius

Regatul nou, cel al mezilor și al perșilor, era condus de regele Cirus, care l-a făcut pe Darius Medul rege al Babilonului. Darius a numit o sută douăzeci de satrapi care să conducă țara, iar deasupra lor erau trei prinți care supravegheau ordinea din țară. Unul dintre acești prinți era Daniel. Regele Darius îl aprecia mult pe Daniel, dar la curte existau oameni care invidiau succesul său. Așa că, pentru a scăpa de Daniel, au pus la cale un plan viclean. Într-o zi, au venit la rege și i-au spus:

– O, rege, fie ca zilele tale să se lungească! Ești un rege puternic, nobil și milostiv. Toți oamenii trăiesc din mila ta. Dar mulți nu sunt conștienți de ea. Așa că am gândit o modalitate de a face cunoscută mila ta în toată lumea. Trebuie să emiți un decret prin care, timp de o lună, nimeni din țară să nu poată cere milă de la altcineva în afară de tine. Nici de la un om, nici de la un dumnezeu, ci numai de la tine să ceară ceva. Atunci va fi clar pentru toată lumea cât de milostiv ești.

– E o idee bună, a decis regele, pentru că se simțea ofensat. Voi semna acest decret. Și oricine îl va încălca va ajunge în groapa cu lei.

ÎNTREBĂRI

1) Ce funcție ocupa Daniel?

2) Toți oamenii se bucurau de succesul lui Daniel?

3) De ce regele a acceptat propunerea curtenilor?