Cain și Abel

După izgonire, Adam și Eva au început să locuiască în afara grădinii. Ei au născut doi fii: Cain și Abel. Ei, ca și tatăl lor, erau nevoiți să muncească mult. Cain cultiva pământul, iar Abel era păstor la oi.

Acum, Dumnezeu nu mai venea atât de des la oameni pentru a comunica cu ei, cum o făcea în rai. Dar, din când în când, mai vorbea cu oamenii și le permitea să I se adreseze cu rugăminți.

Într-o zi, Cain și Abel au hotărât să Îi aducă o jertfă lui Dumnezeu. Cain și-a adus darul lui din roadele pământului, iar Abel a pus pe altar mielul cel mai bun. Domnul Dumnezeu a acceptat jertfa lui Abel, dar nu a primit jertfa lui Cain. Pentru Dumnezeu este important cu ce inimă vine omul înaintea Lui. Inima lui Cain nu era în regulă. El era foarte mânios. Fața lui era posomorâtă pentru că îl invidia pe fratele său.

Dumnezeu a văzut inima lui Cain și i-a dat posibilitatea de a se opri pentru a-și da seama de ceea ce face. El l-a întrebat: „Ce se întâmplă cu tine? Uită-te la inima ta, ea este în pericol. Răul s-a furișat spre tine, dar tu nu-i permite să intre înăuntrul tău!”. Dar Cain nu L-a ascultat. El nu-L iubea pe Dumnezeu la fel de mult ca Abel. El se iubea doar pe sine.

Și cu cât se gândea mai mult la Abel, cu atât mai mult îl ura. Și iată că s-a întâmplat nenorocirea. Într-o zi, pe când se afla în câmp, Cain s-a năpustit asupra lui Abel și l-a omorât. Sângele lui Abel a înroșit pământul. Abel a fost primul om care a murit pe pământ. Astfel, mânia lui Cain l-a condus la omorârea fratelui său.

Curând, Cain a auzit vocea lui Dumnezeu care l-a întrebat:

– Unde este Abel, fratele tău?

– Nu știu, a răspuns Cain supărat. Sunt eu păzitorul fratelui meu?!

Dar Dumnezeu a zis:

– Eu am văzut pe pământ sângele vărsat al fratelui tău. Te voi pedepsi din această cauză, pentru că ai permis păcatului să te stăpânească. Îți vei părăsi casa și vei pleca în străinătate, vei deveni un fugar permanent și nu vei avea nicăieri liniște.

Și Cain a plecat dinaintea Lui, părăsind locul unde Dumnezeu vorbise cu El.

Astfel, Adam și Eva și-au pierdut ambii fii, deoarece Cain a plecat departe de ei, iar Abel murise. Ne putem imagina cât de mult l-au plâns ei pe Abel! Dar, posibil ca și mai mult să fi plâns gândindu-se la răutatea lui Cain. De ce au mâncat ei din fructul interzis propus de Satana? Dacă nu ar fi făcut acest lucru, nu ar fi pierdut niciodată fericirea comunicării cu Dumnezeu și viața în grădina Eden. Cain nu ar fi devenit mânios, iar Abel ar fi rămas în viață.

Mai târziu, Cain s-a căsătorit și lui i s-au născut copii, care aveau inimi rele și dure, ei nu-L iubeau pe Dumnezeu și nu-L ascultau. Dar Dumnezeu a avut milă de Adam și Eva și le-a mai dăruit un fiu, care era credincios lui Dumnezeu; numele lui este Set. Pentru Adam și Eva, acesta era un lucru foarte important, deoarece ei înțelegeau că din urmașii lui Cain nu se va putea naște Salvatorul. Copiii lui Set Îl iubeau pe Dumnezeu.

Astfel, două națiuni au început să locuiască pe pământ: copiii lui Cain și copiii lui Set. Biblia îi numește pe copiii lui Set fiii lui Dumnezeu, iar pe copiii lui Cain, fiii oamenilor.