Arestarea lui Isus

Arestarea lui Isus

Biblia, Evanghelia după Luca, capitolul 22, versetele 47-54

Lângă grădină, a apărut o mulțime condusă de Iuda, unul dintre ucenici. Oamenii luminau drumul cu ajutorul unor torțe. Erau înarmați cu săbii și bâte, de parcă ar fi venit să aresteze un tâlhar sau un criminal. Cei mai mulți dintre ei erau slujitori ai preoților de seamă și ai fariseilor.

- Pe cine căutați? a întrebat Isus.

- Pe Isus din Nazaret, a venit răspunsul din mulțime.

Isus a spus:

- Eu sunt.

Iuda făcuse aranjamente prealabile cu cei care urmau să-L ia pe Isus: „Ca să nu existe confuzii, Îl voi săruta pe Învățător în semn de salut. După acest semn, veți ști pe cine să arestați.”

Când Iuda s-a apropiat de Isus, El i-a spus în liniște:

- Mă trădezi cu un sărut, prietene?

Aceste cuvinte au străpuns inima lui Iuda, dar el L-a sărutat totuși pe Domnul Său. În acest moment, slujitorii preoților celor mai de seamă s-au repezit înainte și L-au apucat pe Isus.

- De ce Mă luați aici în mijlocul nopții? La urma urmei, am stat în fiecare zi în Templu și nu M-ați arestat, a spus Isus, permițându-le să-L lege, fără să opună vreo rezistență.

Când ucenicii au văzut că Învățătorul lor a fost luat, au fugit speriați.

Însoțit de dușmanii Săi, Isus a fost condus la Ierusalim, unde Îl aștepta condamnarea la moarte.

ÎNTREBĂRI

1) Cine, în afară de Isus și de ucenici, a mai venit în acea noapte în Grădina Ghetsimani?

2) Ce a făcut Iuda când s-a apropiat de Isus?

3) De ce nu S-a împotrivit Isus arestării?

84. Arestarea lui Isus00:00 / 02:24